Pentru ca DA, si NOI PUTEM!

Povestea Noastră


…începe imediat după al doilea război mondial. Ştim cu toţii ce a însemnat războiul pentru toţi, dar, mai ales, ce a însemnat perioada de după război pentru noi, românii. Lugojul a fost mereu un centru cultural al Banatului dar nu numai atât. Istoria localităţii este strâns legată şi activitatea economică şi politică a locuitorilor săi. Nu era uşor să fii lugojean! Mândria ,,logojenească” nu arvea limite: oameni de cultură, negustori, meşteşugari, toţi au încercat să se evidenţieze în viaţa oraşului prin ceea ce deţineau şi prin ceea ce făceau pentru oraş.

Povestea Lugojului

Dar timpul a trecut, războiul şi perioada de după el au adus schimbări majore în viaţa oamenilor, personală, socială dar şi profesională. Ritmul vieţii în Lugoj s-a schimbat! Micului târg al meşteşugarilor: cojocari, frânghieri, pantofari, etc, i-a fost decis destinul: să devină un oraş industrial! (Filmul PATIMA, în rolul principal: Draga Olteanu Matei)



Micile meşteşugării au devenit fabrici, precum Fabrica de industrie textilă sau Intreprinderea Textila Lugoj ( ITL). Schimbările economice au atras, vrem nu vrem, şi schimbări în sistemul educaţional postbelic. Autorităţile acelor timpuri au decis că este nevoie de dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic, fabricile ( întreprinderile) având nevoie de muncitori/meseriaşi. Şi, iată aşa, se emite o decizie a Consiliului de Miniştri ( 22 aprilie 1949) care spune că, începând cu anul şcolar 1948-1949, funcţionează la Lugoj, în vechi case ale unor foşti meşteşugari de industrie textilă de pe strada Bojinca nr. 22.



Scoala Tehnica profesionala de confectiuni femeiesti

La început a fost…greu. Cu 77 elevi şi 2 specializări: ţesătorie şi filatură bumbac, şcoala s-a adaptat la noile cerinţe, folosind oamenii şi spaţiile existente. Dar cum ,,omul sfinţeşte locul”, aşa şi oamenii de la această şcoală au sfinţit locul în care munceau. Timpul trece, industria textilă şi pielărie la Lugoj se dezvoltă, este nevoie din ce în ce mai mulţi oameni-muncitori, din ce în ce mai mult spaţiu pentru instruire. În urma unor eforturi la nivel local şi naţional, clădirilor vechi ale şcolii li se adaugă clădiri noi: corpul A şcoală, Internatul şi centrala, terenul de sport, modern pentru acele timpuri, spaţii anexe pentru creşterea porcilor şi sacrificarea acestora pentru hrana elevilor internişti, spălătorie, alte spaţii pentru ateliere şcoală. Se întâmplă în perioada anilor 1974-1976, când, în mai 1976, prin decizia Ministerului Educaţiei şi Învăţământului nr. 434/1976, începând cu anul şcolar 1976-1977, şcoala dobândeşte o nouă denumire: Liceul Industrial ,,Textila” Lugoj, dar şi clase de liceu, nu doar de şcoală profesională. Era o mare realizare a şcolii, o recunoaştere a impactului educaţional şi de instruire profesională pentru industria textilă şi pielăriei, nu doar din Lugoj, ci din întreaga Românie. Oferta educaţională este adaptată la cerinţele fabricii ITL din Lugoj, care sprijinea şcoala în toate nevoile ei şi de unde îşi lua, în cea mai mare parte, muncitorii. Impactul acestei fabrici asupra vieţii şcolii dar şi asupra vieţii oraşului şi a locuitorilor săi este de necontestat în timp.


Lugojul devine cunoscut în România şi în lume prin forţa sa industrială pentru ceea ce se numea ,,industria uşoară” ( industria textilă şi pielărie). Numărul de elevi, profesori, clase, premii, activităţi sunt în continuă creştere. Textiliştii lugojeni se remarcă la nivel judeţean şi naţional, în condiţiile perioadei istorice în care se aflau. Dar…povestea continuă…şi vine momentul decembrie 1989, cu impactul, efectele şi schimbările lui. România, Lugojul, Liceul Industrial Textila Lugoj vor cunoaşte schimbări...majore! Fabricile de Textile sprijinite de statul român se prăbuşesc sau sunt preluate de investitori străini, cu interese de lunga sau scurtă durată. Relaţia şcolii cu noii parteneri economici este păstrată, dar nu mai are aceeaşi putere şi acelaşi impact. Elevii din Lugoj şi din România care veneau să se şcolarizeze la Lugoj, sub impactul economic al închiderii fabricilor de industrie textilă şi pielărie, sunt din ce în ce mai reticenţi în a opta pentru meserii oferite de către şcoală. O nouă schimbare de denumire a şcolii, produsă în anul 1998, ca urmare a deciziei Ministerului Educaţiei, face ca şcoala să poarte numele unei personalităţi lugojene: avocatul şi omul de presă Valeriu Branişte


Şi, astfel, apare: Grupul Şcolar ,,Valeriu Branişte” din Lugoj. Calificările profesionale încep să se adapteze la noile realităţi, fără a renunţa, în vreun fel, la profilul ,,textilist” al şcolii. Rezultate la olimpiade şi concursuri de profil se înregistrează în continuare. Schimbările de generaţii de profesori şi directori nu afectează înclinaţia naturală şi firească a acestei şcolii de a oferi elevilor săi un loc de dezvoltare academică şi personală, un spaţiu cu atmosferă de ,,cămin”, experienţe profesionale şi sociale cu impact. Mulţi dintre absolvenţii Grupului Şcolar Valeriu Branişte au devenit, între timp, persoane cunoscute la nivel local şi judeţean: profesori, procurori, medici, antreprenori, ingineri, muncitori calificaţi. Celebrarea a 60 de ani de la înfiinţarea şcolii a fost un moment de mare bcuurie, cu invitaţi din toată Europa ( foşti profesori şi elevi). Emoţii puternice generate de reîntâlnirea unor oameni care nu s-au mai văzut de ani şi ani. A fost o bucurie că familia ,,textiliştilor lugojeni” devenită, între timp, ,,familia brăniştenilor”, s-a reunit, cu amintiri, cu trăiri, cu poveşti, cu speranţa unor noi întâlniri.


Cei prezenţi la această întâlnire au observat schimbări, lucruri din şcoală şi din obiceiurile oamenilor la care s-a renunţat, aspecte noi introduse în viaţa şcolii, cu scopul de a dovedi adecvarea şcolii la noile realităţi. Oferta educaţională a fost mult îmbunătăţită, luând în considerare atât nevoile pieţei muncii din Lugoj şi zonă, cât, mai ales, nevoile şi interesele educaţionale ale elevilor : electronică şi automatizări, turism şi alimentaţie, industrie textilă şi pielărie, mecanică, informatică. Da, recunoaştem, sunt eforturi de tatonare a pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor, şcoala vrând să vină mereu în întâmpinarea acestora. Anul 2011 aduce, din nou, schimbarea: Grupul Şcolar ,,Valeriu Branişte” devine, prin Ordin de Ministru al Educaţiei, Colegiul Tehnic Valeriu Branişte. Începe aventura demnităţii de a purta acest titlu. Singurul colegiu tehnic din zona de est a judeţului Timiş, profesorii şi elevii şcolii se simt onoraţi şi orgolioşi să fie parte a acestei experienţe. Modificări majore se produc în viaţa şcolii: redevine atractivă pentru elevi, creşte numărul de activităţi extraşcolare, se înregistrează din ce în ce mai multe rezultate la olimpiade şi concursuri şcolare şi extraşcolare, devenim mai vizibili la nivel local, judeţean şi naţional, începem implementarea de proiecte cu finanţare europeană. Drumul succesului era deschis, trebuia doar ca brăniştenii să aibă curaj să meargă pe el! Şi au mers! Anul şcolar 2018-2019 aduce o nouă schimbare, tot de denumire: Colegiul Tehnic Valeriu Branişte devine Liceul Tehnologic ,,Valeriu Branişte”, tot prin Ordin de Ministru. Oamenii, locurile, atitudinea, activităţile rămân aceleaşi, de fapt, nu, devin şi mai motivaţi să arate că DA, şi NOI PUTEM! ( noul slogan al şcolii, începând cu anul şcolar 2016-2017). Oferta educaţională a şcolii creşte pe orizontală şi pe verticală ( electronică şi automatizări, industria textilă şi pielărie, turism şi alimentaţie, estetica şi igiena corpului omenesc, economic), devenim importanţi la nivel naţional şi internaţional, suntem cooptaţi în proiecte judeţene şi naţionale, ne creştem vizibilitatea locală, avem numeroşî parteneri locali şi internaţionali pentru pregătirea practică a elevilor, dezvoltăm proiecte cu numeroase organizaţii şi instituţii naţionale. Ne-am transformat, nu mai suntem o opţiune şcolară şi profesională, devenim, din ce în ce mai mult, opţiunea/prima opţiune a elevilor de clasa a VIII a. Absolvenţii noştri ne fac să fim mândri că le-am fost profesori. Reţeaua de socializare Facebook ne reaminteşte munca noastră făcută cu elevii şi pentru elevi, iar comentariilor acestor elevi, la orice moment de reamintire, ne onorează şi ne bucură. Ca o reconfirmare a relaţiei istorice şi afective a şcolii cu industria textilă şi pielărie, în anul şcolar 2018-2019, Liceul Tehnologic Valeriu Branişte a găzduit, în parteneriat cu agenţi economici locali, faza naţională a Olimpiadei şi Concursului Naţional de Industrie textilă şi pielărie.

Link

În loc de sfârşit…nu, povestea noastră nu are sfârşit! Pentru că noi continuăm! Este ambiţia şi promisiunea noastră! Pentru că DA, si NOI PUTEM!